Top 10 abilitati pentru 2020

Raportul The Future of Jobs publicat in ianuarie 2016 dezvaluie previziunile despre impactul tehnologiei asupra evolutiei pietei muncii exprimate de directorii executivi a peste 350 companii reprezentand 9 sectoare de activitate din primele economii ale lumii.
Sa vedem care vor fi cele mai ravnite 10 competente profesionale la sfarsitul acestui deceniu, in zorii celei de-a patra revolutii industriale.

1. Rezolvarea problemelor complexe

Da, big data data ne ajuta sa luam decizii mai usor, dar tot vom avea nevoie de agilitate mentala pentru a ataca si a solutiona problemele nou-ivite, vag definite, in situatii complicate. Rezolvarea problemelor complexe a fost cap de lista in 2015 si isi va pastra statutul si in 2020, cand se preconizeaza ca se va impune printre competentele vitale in peste 36% dintre joburi, indiferent de sector. Interesant, se poate totusi remarca o tendinta de eclipsare a acestei abilitati in industrii puternic automatizate, precum serviciile de infrastructura si energia, in paralel cu o apreciere constanta in domenii ca serviciile profesionale si tehnologia informatiei si a comunicatiilor.
Paradoxul face insa ca cea mai cautata dintre competentele prezentului si viitorului apropiat, cel putin, sa fie si si printre cele mai rare: un studiu efectuat pe membrii LinkedIn arata ca cel mult 6% o detin in portofoliu.

2. Gandirea critica

Intr-o conferinta din martie 2017, Mark Cuban afirma ca in contextul de business actual si-ar dori sa fie mai degraba absolvent de filozofie decat contabil sau chiar programator, pariind pe gandirea critica ca pe una dintre competentele majore ale viitorului. Cand in fata ti se revarsa un potop de date si optiuni, ai nevoie de o perspectiva diferita ca sa le poti judeca diferit. V-ati fi imaginat ca umanioarele ar mai putea reveni in forta cand toata lumea bate moneda pe STEM? Se pare ca roata se intoarce.

3. Creativitatea

Daca in 2015 creativitatea ocupa locul 10 in clasamentul celor mai vanate competente, foarte curand va ajunge pe podium. Tehnologia tot mai prezenta in vietile noastre ne provoaca sa ne reinventam permanent. Am putea spune ca tocmai ea ne-a mecanicizat si ne-a ucis creativitatea, dar oare cine creeaza aceasta preaminunata tehnologie daca nu tot omul? Si tot el va trebui sa continue actul de creatie si sa nascoceasca noi si noi modalitati de aplicare a inventiilor.

4. Managementul oamenilor

Managementul oamenilor este o subramura a managementului resurselor umane. Ansamblul de abilitati care tin de recrutarea celor mai potriviti candidati pentru fiecare post si pentru companie, in ansamblu, dezvoltarea, motivarea si fidelizarea angajatilor se va dovedi atuul managerilor indeosebi in domeniul energiei si in media.

5. Coordonarea cu altii

Intr-un context globalizat, eterogen si multidisciplinar, adaptarea permanenta, intelegerea celorlalte perspective si colaborarea vor forma pietrele de temelie ale inovatiei. Asemenea subtilitati le sunt straine robotilor.

6. Inteligenta emotionala

Explozia inteligentei artificiale potenteaza valoarea inteligentei emotionale la locul de munca. Deja EQ-ul este socotit un mai bun predictor al succesului profesional decat IQ-ul si folosit drept prim criteriu de identificare a potentialului de leadership, a spiritului de echipa sau a gradului de autonomie a angajatului. Capacitatea de a observa si de a intelege comportamentul celuilalt, de a-i intui intentiile, de a reactiona empatic va avea parte de tot mai multa apreciere in mediul de business.

7. Capacitatea de analiza si de luare a deciziilor

Avalansa de date din organizatiile prezentului provoaca o nevoie crescanda de oameni specializati in analiza complexa a datelor si capabili sa ia decizii pe baza acestora – adesea rapide si cat mai obiective. In industria de consum, de pilda, volumele consistente de date creeaza premisele pentru o rafinare in arii precum gestiunea stocurilor, segmentarea pietei si personalizarea produselor/serviciilor.
Analiza si interpretarea corecta a datelor, prioritizarea eficienta a proiectelor si deciziile sanatoase vor salva banii si reputatia companiilor.

8. Orientarea spre servicii

Vorbim despre abilitatile sociale care dobandesc o valoare sporita pe masura ce procesele de automatizare iau avant. Robotii de recrutare, de pilda, sunt gata sa preia cam 75% din munca recrutorilor umani, dar acestia din urma nu vor fi nicidecum pusi pe tusa, ci dimpotriva: vor investi mult mai mult timp si energie in gestionarea relatiilor cu candidatii si managerii angajatori, asumandu-si ca rol primordial pe acela de consultant si mentor.

9. Abilitatile de negociere

Ca orice alta competenta sociala, abilitatea de a negocia ramane apanajul oamenilor. Calitatile negociatorii constituie o conditie sine qua non pentru intreaga lumea a afacerilor de azi, iar, conform unui studiu din Regatul Unit, imbunatatirea abilitatilor de negociere ar aduce firmelor o crestere a profitabilitatii totale de pana la 7%. Domeniile care spre 2020 vor pretui cu precadere o astfel de competenta sunt tehnologia informatiei (in joburi precum analist de date sau dezvoltator de software) si designul industrial si comercial.

10. Flexibilitatea cognitiva

Flexibilitatea cognitiva reprezinta capacitatea de a comuta de la un concept sau set conceptual la altul, de a-ti adapta comportamentul la conditiile in continua schimbare ale mediului inconjurator. Daca in 2015 nu se bucura de o cerere deosebita din partea angajatorilor, in urmatorii trei ani va capata din ce in ce mai multa insemnatate.
Studiul mentionat estimeaza ca o gama larga de ocupatii vor reclama un nivel tot mai ridicat de abilitati cognitive, precum creativitatea, gandirea logica si sensibilitatea la probleme. Mai mult de jumatate dintre joburile care in 2020 vor solicita obligatoriu astfel de competente nu pun un accent special pe ele in prezent. In schimb, in 30% dintre cazuri, cererea este deja la cote inalte.

Impactul celei de-a patra revolutii industriale asupra nevoilor de competente

• Evolutia fulminanta a tehnologiei schimba peste noapte curricula academice – o alta statistica din SUA releva ca aproximativ 50% dintre cunostintele dobandite pe parcursul a patru ani in facultatile cu profil tehnic sunt deja depasite la momentul absolvirii.
• Preocuparile angajatorilor nu privesc insa doar teoria invatata in scoala si calificarile formale, ci si abilitatile practice, necesare indeplinirii sarcinilor specifice de lucru, caci si acestea fac obiectul unor transformari disruptive. Mai bine de o treime dintre seturile de competente care vor fi la mare cautare in 2020 nu sunt considerate critice in clipa de fata.
• Cel mai ridicat grad de stabilitate a competentelor se inregistreaza in sectorul media, al divertismentului si al informatiei, deja profund preschimbate in ultima perioada. La polul opus gasim industria serviciilor financiare.
• Competentele cu cea mai stabila cerere observata deja, dar si estimata, sunt cele tehnice, in 44% dintre joburi.
• La nivelul individual al familiilor de ocupatii, rata de schimbare a cerintelor este inca si mai accentuata decat la nivel de industrii. Astfel, o seama de pozitii care au de-a face cu vanzarile, instalatiile si mentenanta sau productia vor implica mult mai multe cunostinte digitale decat pana acum. Automatizarea va reorienta responsabilitatile angajatilor spre controlul echipamentelor, rezolvarea de probleme si intelegerea generala a proceselor de lucru din companie.
• Competentele sociale – inteligenta emotionala, persuasiunea, capacitatea de instruire – vor prevala asupra celor tehnice (programarea, operarea si controlul echipamentelor). In setul fundamental de competente vom regasi tot mai mult abilitatile de continut (competentele digitale, invatarea activa), cognitive (gandirea matematica, creativitatea) si de proces (ascultarea activa, gandirea critica).
• Multe dintre ocupatiile cu caracter pur tehnic se vor schimba la fata – noua fata va fi una cu adevarat umana, spre bucuria clientilor care pana mai deunazi se plangeau ca specialistii la care cautau sprijin erau mai preocupati de cifre si rapoarte decat de situatia concreta a persoanei din fata lor. Profesii precum medic sau consultant financiar implica un flux de lucru specific, de la culegerea de date, analiza lor si interpretarea rezultatelor, la recomandarea unui plan de actiune si implementarea propriu-zisa. Ei bine, astazi, toti acesti pasi pot fi mult mai fidel impliniti de catre masini, asa ca profesionistii in cauza vor trebui sa isi redirectioneze atentia catre tot ceea ce inseamna comunicare – un computer poate identifica mult mai precis un diagnostic si un plan de tratament, de exemplu, dar numai medicul este capabil sa il asculte pe pacient, sa ii inteleaga nevoile si circumstantele si sa ii aleaga cel mai adecvat tratament.

In urmatorii ani, nu veti ramane fara joburi – numai ca joburile se vor transforma si totul va curge in beneficiul vostru. Profesorul de biologie a dezvoltarii Scott Gilbert spune ca diferenta dintre fiinta (ca embrion) si masina este ca masina nu functioneaza niciodata pana nu e construita, pe cand fiinta trebuie sa functioneze pe masura ce se construieste pe sine.

Lasati robotii sa va ajute cat mai mult, dar puneti-va toata increderea in capacitatea exclusiv umana de a se construi pe sine!

Surse:
The Future of Jobs Employment, Skills and Workforce Strategy for the Fourth Industrial Revolution, ianuarie 2016, World Economic Forum
Complex problem solving skills more important than ever!, Ron Vonk, LinkedIn
CUBAN: Don’t go to school for finance — liberal arts is the future, Abby Jackson, Business Insider
Top 5 Reasons Negotiating Skills Are Needed in Business, EC Sourcing Group
Developmental Biology, Scott Gilbert, 10th edition, 2013

Iun, 20, 2017

0

SHARE THIS